Magic Girls
Hellau here. ;*
Bun venit pe un forum pe care nu te vei plictisii. Suna a cliseu nu ? Fa-ti cont si lasa-ne sa iti dovedim !



 
AcasaAcasa  HomeHome  FAQFAQ  MembriMembri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  ParteneriParteneri  

Distribuiţi | 
 

 Colind

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
HυЬЬa ßυььα`♥
Utilizator super-activ
Utilizator super-activ
avatar

feminin Postari : 6491
Activitate : 11947
I'm : Sexy and i know it.♥

MesajSubiect: Colind   Mier 1 Dec - 2:43

Colindele (sau colindurile) sunt niște cântece tradiționale românești, anume felicitări (urări) de tip epico-liric, având în general între 20 și 60 de versuri. Colindele sunt legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada precreștină[1]. Colindele nu trebuie confundate cu cântecele de stea, specifice sărbătorilor creștine de iarnă, și nici colindatul cu umblatul cu steaua[2]. Colindele se cântă în preajma Crăciunului. Unele dintre ele au o sumedenie de variante și versiuni, potrivit diferitelor regiuni și graiuri.
Origini

Inițial, colindele aveau o funcțiune rituală, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire și belșug. Acest obicei era legat fie de începutul anului agrar (adică de venirea primăverii), fie de sfârșitul său (toamna, la culegerea recoltei)[3]. Pe de altă parte, un scop des întâlnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor rele și de reîntâlnire cu cei plecați pe tărâmul celălalt. În acest sens, ele moștenesc funcțiunea sărbătorilor păgâne ale Saturnaliilor, Calendelor lui Ianuarie și a Dies natalia Solis Invicti. Peste timp, din semnificația inițială a colindelor s-a păstrat doar atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări[4].
Funcții și tipologii

Colindele se clasifică în general după sfera lor tematică. În practică, se deosebesc anumite funcții, corespunzătoare destinatarului colindei (de fată, de băiat, de negustor, de tineri însurăței, de logodiți), a locului de desfășurare (la intrarea și la plecarea din casă, de fereastră), sau a momentului (de doliu, de zori). Pornind de la rolul normativ binecunoscut al acestora, se pot descifra mai multe funcții secundare subordonate funcției de bază, care este urarea. Între funcțiile secundare cele mai des întâlnite sunt cele de: comunicare, inițiere, întărire a coeziunii grupului social, protecție, normare, manifestare a sacrului și experimentare a acestuia, onomastice sau catharetice[5].
Peste unele colinde s-a suprapus și elementul creștin, regăsibil mai ales la refren, însă acest fapt s-a petrecut abia în Evul Mediu, sub influența Bisericii. Acestea conțin o sumedenie de scene apocrife, suprapuse peste elemente mai vechi[6].
În ceea ce privește tipologia colindelor, nu există o împărțire strictă pe categorii. Iată două dintre acestea:
Cercetând vastul material din domeniul colindelor, adunat de etnologul Nicolae Ursu, cercetătoarea Rodica Giurgiu realizează următoarea clasificare[7]:
Colinde protocolare
Colindătorii
Gazda trezită de colindători
Gazda și colindătorii
Rugămintea de a fi primiți în casă
Cererea darurilor
Gazda plecată la vânătoare
Cerb împodobit cu daruri
Alte subiecte
Colinde profesionale
Ciobanul sătul de ciobănie și/sau răsplata oilor
Ciobanul care și-a pierdut oile
Miorița
Pescarul și vidra
Colinde de vânători
Colinde de agricultori
Colinde de fată
Fata și cei trei pețitori
Soarele își pețește sora, pe Lună
Seceriș funest
Alte subiecte
Colinde de flăcău
Junele și calul
Junele și însurătoarea
Colinde satirice
Alte subiecte
Colinde familiale
Jupânul și jupâneasa
Colinde edificatoare/moralizatoare
Disputa dintre grâu, vin și mir
Gazda ospitalieră și minunile
Alte subiecte
Colinde de trecere
Anul vechi și cel nou
Ziua și noaptea
Colinde-baladă
Ilincuța Șandrului
Mireasa moartă
Soacra rea
Maica bătrână
Milea
Colinde-cântece
Colinde de război
Cucul și turtureaua
Călugărul și călugărița
Ciobanul și mielul
Colinde neîncadrabile
Plugușoare și urări de Anul Nou
În ceea ce privește felul colindatului, Emilia Comișel și Ovidiu Bîrlea identifică trei mari categorii[9]:
Colidatul celor mici
Pițărăii sau mersul cu Moș Ajunul - cu caracter agricol, prin care se urează belșug la grâne și animale. Se încheie cu solicitarea darurilor.
Sorcovitul - prin care se urează sănătate
Colindatul cu mască
Mersul cu capra (sau turca, țurca, brezoaia) - rămășiță a culturilor dionisiace
Mersul cu ursul - rămășiță a cultului totemic al ursului
Colindatul propriu-zis, al cetelor de flăcăi sau fete
În vremurile precreștine, ritualul era zgomotos, dura mai multe zile, iar festivitățile cuprindeau ofrande vegetale și animaliere, mese comune, dansuri și reprezentații dramatice. Toate acestea se desfășurau primăvara sau toamna. După mutarea Anului Nou la 1 ianuarie, în vecinătatea Crăciunului, aceste ritualuri au fost serbate numai în vremea celor două sărbători creștine.[10].
„Ritualul se desfășoară de obicei începând din Ajunul Crăciunului (24 decembrie), până dimineața zilei următoare. Grupul de șase până la treizeci de tineri (colindători) aleg un vătaf, care cunoaște obiceiurile tradiționale și vreme de patruzeci sau optsprezece zile ei se adună de patru, cinci ori pe săptămână, într-o casă anumită, ca să primească instrucția necesară. În seara zilei de 24 decembrie, îmbrăcați în straie noi ți împodobiți cu flori și zurgălăi, colindătorii fac urări mai întâi la casa gazdei, apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe străzi, cântă din trompete și bat darabana, pentru ca larma făcută să alunge duhurile rele și să-i vestească pe gospodari de sosirea lor. Ei cântă prima colindă la fereastră și după ce au primit învoirea celor ai casei, intră în casă și își continuă repertoriul, dansează cu fetele tinere și rostesc urările tradiționale. Colindătorii aduc sănătate și bogăție, reprezentate de o rămurică de brad pusă într-un vas plin cu mere și pere mici. Exceptând familiile cele mai sărace, de la celelalte primesc daruri: colaci, plăcinte, fructe, carne, băutură etc. După ce au străbătut întreg satul, grupul colindătorilor organizează o serbare la care iau parte toți tinerii[11].”
—Mircea Eliade în Istoria credințelor și ideilor religioase
Față de această descriere, în general diferă numele grupului de colindători, numele conducătorilor acestuia, precum și ordinea celor colindați. Colindele sunt interpretate prin cântarea în grup, la unison, ori în două grupe, antifonic[12]. Uneori, ceata se acompaniază cu instrumente (fluier, cimpoi sau dobă mică)[13].
Ritualurile care implică ființe animaliere („Capra”, „Ursul”) se caracterizează prin existența anumitor roluri: animalul (un flăcău costumat, care face zgomote caracteristice: clămpănit/mormăit și dansează), și un „moș” sau doi.

O antologie sonoră de colinde a fost editată pe discuri de vinil de către „Electrecord” în anii '60. Aceasta poartă titlul „Obiceiul colindatului și colindele” și conține următoarele piese, edificatoare pentru a sublinia diversitatea colindelor:
Discul I
Fața A
Obiceiuri de Anul Nou
a – Pitaraii
b – Reportita
c – Turca
d – Capra
e – Ursul
Obiceiuri din cursul inferior al Dunării și al Ialomiței
a – Colindul mare
b – Colindul mare
c – Colind de băiat
d – Colind de băiat
e – Colind de băiat
f – Colind de băiat
g – Colind de băiat
h – Colind de băiat
i – Colind de băiat
j – Colind de băiat
k – Colind de fată
l – Colind de fată
Fața B
Colind de doliu
Colind de logodiți
Colind de băiat
Colind de băiat
Urarea turtei sau colacului
Colinde din șesul Brăilei
a – Colind de tineri însurați
b – Colind de negustor
c – Colind de băiat
d – Colind de fată
e – Colind de băiat
Colinde din Muscel
a – Colind de fereastră
b – Colind de însurăței
c – Colind de căsătoriți
d – Colind de băiat
e – Colind de fată
Colinde din Țara Loviștei
a – Colind de fereastră
b – Colind la intrarea în casă
c – Colind de băiat
d – Colind de băiat
e – Colind de băiat
f – Urarea colacului
g – Colind la plecarea din casă
h – Colind de zori


Coperta antologiei
Discul al II-lea
Fața A
Colinde din ținutul Pădurenilor-Hunedoara
a – Zicala Dobei
b – Colind de fată
c – Colind de fată
d – Colind de nevastă
e – Colind de bătrân
f – Colind de fată
g – Colind de băiat
h – Colind de căsătoriți
i – Urarea colacului
j – Jocul gazdei în casă
Colinde de pe cursul mijlociu al Mureșului
a – Colind de mături
b – Colind de flăcău
c – Colind de fată
d – Colind de fată
e – Colind de fată
Fata B
a – Colind de fată
b – Colind de nevastă tânără
c – Colind de fată
d – Zicala dubelor
Colinde de pe Valea Ampoiului
a – Colindul casei
b – Colind de băiat
c – Colind
d – Colindul „birăului” feciorilor
e – Colind de fată
f – Colind de bătrân
g – Colind de nevastă tânără
h – Colind de fată
i – Colind de fată
Colinde din Valea Crișului Alb și din nordul Transilvaniei
a – Colindul dobelor
b – Colind de flăcău
c – Colind (Nouă meșteri mari)
d – Colind (Câte-o ruică, păsăruică)
e – Colind (Trei cocoși negri cântară)
f – Colind (Mă luai, luai) – de doliu
În 2002 Ion Moanță a editat la Casa Radio o nouă antologie de colinde, intitulată „Sus la masa raiului: culegere de colinde din fonoteca societății române de radiodifuziune”. Aceasta conține, pe lângă versuri, două CD-uri cu colinde difuzate în cadrul emisiunii „Miorița”, la Radio România, începând cu 1957. Majoritatea acestora au fost culese și înregistrate de către redactorul George Antofi.
În 2003 fundația culturală TerrArmonia a editat două volume intitulate „Colinde românești”, sub îndrumarea lui Ioan Bocșa. Această antologie cuprinde un studiu introductiv, partituri, texte grupate pe tipologii și două CD-uri cu colinde culese de pe teren.


Sus In jos
 
Colind
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Magic Girls :: Christmas Party-
Mergi direct la: